miercuri, 5 februarie 2014

                                            Know yourself !



      Uhh, in sfarsit un colt de lumina ! Sau, cel putin asa vreau eu sa il percep. Mi se pare ca usor-usor lucrurile incep a lua o intorsatura destul de...ciudata ? Parca ar vrea deodata viata sa imi dea pe tava cateva dorinte fara nimic in schimb ( sau poate, incearca de fapt sa ma convinga, si dupa sa imi iau teapa. Karma draga, NU o sa iti mai cad in plasa. Nope, nu eu. Oricum, nu am treaba cu tine acum. )
Mi-am dat seama de...de. Woh, daca incep sa va povestesc, efectiv, ma veti declara nebuna cu acte in regula. Dar sunteti fantomele mele dragi, nu ma puteti uri.

      Anyway, am observant ce influenta poate avea mintea omului, o influenta pe care pana acum am ignorant-o, sau nu am avut destul curaj sa apelez la ea. Intr-un moment de oboseala, m-a curpins o durere crancena de cap. Din reflex, m-am ridicat de la birou si m-am asezat frumusel in pat, am luat repejor castile si mi-am facut de cap prin playlist-ul telefonului, in speranta ca mi se va atenua durerea. Ei bine...din parti. Am trantit telefonul pe canapea si am inceput sa ma imi repet in mod excesiv in minte " Nu ma doare capul ! ". Concomitent, imi imaginam ca ma relaxez trandavind deasupra cerului full de stele ( am o boala pentru noptile de vara, cu bolta incarcata de stele. As sta si as privi orbeste punctele acelea minuscule...e ca un colt de Rai pentru mine.) Cand mi-am revenit din "transa", am observat uimita ca nu imi mai simteam capul greoi, dupa...cat ? 5 minute de stat in pat ? Nici Nurofen Forte nu actioneaza asa de repede. Am stat si am meditate putin...wtf ? Coincidenta, da ! Clar, asta era.  Asa s-a incheiat prima zi weirdo.
      Next day, tot spre seara, observ ca revine inamicul Durere. Curioasa, am incercat din nou chestiuta aia de transa, si, again, usor uimita, mi-a trecut la fel de repede. Mmda, mi-am zis in sinea mea: " Ce smecher si viclean e Dumnezeu ! Of of...". E ciudat. Si pot spune ca prin acest " mic experiment ", s-ar putea sa privesc putin altfel lucrurile, intr-un sens pozitiv. Si nu, nu e vorba de pesimism. Prietenul acesta o sa ramana muuuuult timp de acum incolo lipit de mintea meu.
Ma refer ca, daca esti FERM convins ca un lucru trebuie sa se intample asa cum iti propui, exact asa se va intampla. Nu mi-am dat seama ce influenta puternica poate avea mintea asupra lucrurilor din exterior. Influenta...you know what I mean ! Nu stiu cum sa ma exprim...un control pe care tu, in mod constient, nu il ai, ci doar in momentul cand meditezi. Ah, si sa nu uitam deee...de puterea ta de a crede si control ( ceea ce la mine e un paradox...). Niciun dubiu prezent, nimic. You have to be absolutely clean. Am de gand sa mai fac ceva " experimente ", pe care momentan nu le stiu, dar imi vin idei, sunt o fire destul ( excesiv ) de creativa si usor anormala. E ciudat, repet, dar imi place.
      Sunt entuziasmata. Acum cateva zile, gasisem un citat destul de absurd la vremea respectiva, dar...dar acum sunt WOW ! You little bitch ! I've been looking for you !!

                         You never know yourself till you know more than your body.
                                                                               -   Thomas Traherne   -


      Nu stiu de ce dar presimt ca totul o sa se schimbe putin. E aiurea ca am si un entuziasm cam...molipsitor. Yuck ! Chiar am avut o perioada in care ma intrebam care e cu adevarat rostul nostru pe Terra, si ce menire avem fiecare...Imi doresc sa stiu CE chemare am eu. Credeti-ma...e o adevarata enigma. Nu e precum TU iti propui sa te faci doctor / arhitect / inginer inca din primii ani de viata...e vorba de placerea pe care o emani cand faci ceva si care e scopul acelei placeri. Oricum, vad ca sunt pe drumul cel bun. Asa ca na...ce pot sa mai spun ? Tot raul spre bine !

Pesimismul:   Sa vedem cat timp o sa dureze.
      Eu:           Am eu grija de acum incolo sa dureze. Am primit o portita de scapare doar. :D

P.S. AM MENTIONAT sa nu ma faceti nebuna. Stiti foare bine ca sunt ! :)
     Sa inchei in stilul meu, mai jos aveti o melodie ( tot ) de la Daughtry. Am inceput sa prind mare drag de Chris si de melodiile lui. In fiecare zi aproape, descopar cate una foarte...uhm, nu stiu cum sa spun...care ma atinge mai tare la suflet decat precedenta. Asta, unul la mana, si doi, va doresc un somn cat mai pusof posibil !
Ciussss !



sâmbătă, 1 februarie 2014

                                                                       Stupid thoughts



Heya fantomelor !
Cum o mai duceti ?
Eu, nu stiu. O duc precum orice om normal, desi stiti foarte bine ca nu prea sunt normala, but anyway...Ma mai tarasc asa prin realitate. Yuck...nu prea am inspiratie azi, dar mna...simt nevoia sa scriu. Poate imi vine pe parcurs. Hope so...
O zi destul de ciudata azi. Weirdo. Incerc sa ma detasez de realitate, you know, o ciocolata calda, un film, munte de perne aruncate in pat si, evident, un om care sta tolanit peste toti acesti factori indispensabili lenei ( that's me ! ). Am zis in ultima vreme: " Mai da-o naibii de viata. Fa-ti de cap si tu ! ".
Care mi-a repetat asta, il blestem. Mie nu imi e menit sa am o zi buna. Niciodata. Poate e de vina mintea pesimista, poate nu. We'll never know. Ma rog...filmul a fost, bleach, unul romantic. Fetele de varsta mea ar fi ceva gen: " Waaaaaaa !!!!! Ce romantic !! Ce dragutttttt !!!!! ". People, please be realistic. I was like " No shit, Sherlock ! Why to illustrate my fucking life ?! ".Sa nu ma intelegeti gresit, imi plac filmele de dragoste, comedie si mai ales alea horror ( nu prea ma uit singura in principiu, dar, dar... ) doar ca...e foarte naspa sa te regasesti cu totul in film. Name: Letters to Juliet.  Un film, intradevar, dragut. Nu neg asta. Dar e precum s-a vorbit de mine in film, precum m-am vazut pe mine. Si nope, in viata reala nu are un final fericit. Adica mno, incerc si eu cum pot sa mai ma detasez de lume, si vad ca am un noroc formidabil de a-mi arata un film cam cum merg lucrurile de fapt. Pot sa imi dau si eu seama ca nu stau in puf, karma idioata !
Nest chapter.
Termin povestea cu filmul, evident putin iritata, si inspectez muzica, noutati, ce mai vizioneaza altii, si vad o lista nesfarsita de melodii triste. Zic " Ok...hai ca sunt doar coincidente...nu e precum intregul univers al complota impotriva ta. Nici vorba." Increzatoare, am ales o melodie mai veche de la Daughtry, de care nu stiam de ea. Siiii, in final, curiosul a murit repede...




Mna, superba melodia. Dar starile melancolice te trimit pe alte meleaguri cand asculti muzica. Ma simt foarte ciudat. Foarte trista...? Si totusi, de ce ? Adica am incercat incontinuu sa ma desprind de lume putin, sa imi vad de pictat/desenat, putin de scoala, si ? Ce primesc in schimb ? Emotii puternice ? Am obosit, sincer. Sunt epuizata sa...incerc. Prefer de o mie de ori sa tintesc spre un tel decat catre oameni. Si totusi...Doamne, nu inteleg. Nu IL inteleg. E o enigma. Si NU il cunosc. Asta ma enerveaza. Ca nu il cunosc, desi este foarte diferit de toti. E un CIUDAT ! Fuck. Gata. I need a break. Abia astept sa plece. Am un orgoliu mult prea mare pentru a ma mai baga in seama. Deja mi-am calcat pe orgoliu. Urasc faptul ca de ce ma tem cel mai mult, aia se intampla. Abia astept sa plece...oh God ! Inca 4 luni ! Si scap...
Karma idioata ! Cred ca trebuie sa schimb si traseul spre pregatirea la chimie. Dar asta ar insemna sa fug de el...mda.
Sunt prinsa intre ciocan si nicovala. Dar pana la urma, ce mai conteaza ? Nu o sa observe. I mean, duh ! El a zis-o, nu ii pasa de oameni in general. Deci nu ies in minus cu nimic. Mai tare ma ajuta chestia asta. Si...o sa fiu nevoita sa ma port la sictir maxim cu el. Doar asa pot scapa...
Ok, destul pe azi. E tarziu deja. Numai nebunii posteaza la 2 dimineata.
Presimt...multe probleme. Dar pana la urma, ce mai conteaza ?
Ce ma bucur ca nu stie nimeni de blog. Asa ma mai eliberez, pentru ca nici prietenii nu prea iti mai sunt de incredere in ultima vreme...fuck like.

Noapte buna, pretenasi.